Senator Ioan Chelaru: Dacă vrei o Românie europeană, Constituția trebuia revizuită

Senatorul Ioan Chelaru – vicepreședinte al comisiei de revizuire a Constituției României – vorbește despre modul în care s-a lucrat pentru modificarea legii de căpătâi a țării, despre importanța amendamentelor propuse și, bineînțeles, etapele ce trebuie parcurse pentru ca, până la finele anului, românii să se ghideze după alte principii. Din cele 122 de amendamente aduse legii, senatorul Ioan Chelaru consideră că s-a făcut dreptate în multe dintre relații stat-privat sau separația puterilor în stat și, pe lângă modernizarea necesară și în ton cu evoluția societății, s-a reușit ca balanța între drepturi și obligații să fie egală.

• De ce trebuie să modificăm Constituția și de ce acum?

Ideea că această lege trebuie revizuită vine de la ultima revizuire, din 2003. Avem o Constituție elaborată imediată după Revoluție și revizuită în 2003 – când făceam parte dintr-o structură militară de apărare defensivă NATO și a urmat intrarea în UE. Apoi, din păcate spune eu, au apărut probleme legate de separația și competența puterilor, plus crizele politice și economice cu consecințe asupra nivelul de viață. Toți ne-am angajat într-un proces de modernizare. Dacă vrei o Românie europeană, Constituția trebuia revizuită. În urmă cu trei ani, la Consiliul Național al PSD s-a făcut o comisie de reviziuire, la care eu eram președint. Doi ani și jumătate am făcut un proiect însușit de PSD, iar la finele anului trecut, aveam proiectul nostru. Am stabilit în USL că modificarea Constituției este o prioritate, am discutat marea majoritate a articolele propuse de mine și multe au fost însușite. După ce va trece, pot spune că acel articol este marca Chelaru. Am pus aici toată știința mea, iar dacă va trece pot spune că mi-am marcat mandatul cu ceva serios.

• Care este scopul acestei revizuiri?

În primul rând întărirea sistemului democratic. Venim după 50-60 ani de comunism. În ‘90 s-a schimbat regimul, dar au mai rămas structuri, iar generațiile au fost crescute într-un anumit spirit. Intarea in UE o simțim pe zi ce trece. Fără să schimbăm lucruri vechi, neadaptate unei dinamici ale societății românești și europene, nu mai puteam funcționa fără sincope.

• Spuneți că am evoluat mult în ultimii 10 ani, de la ultima revizuire?

Foarte mult. Am avut și ghinionul sau norocul după alții să avem unele instiuții ale statului care au interpretat în mod particular Constituția și au luat măsuri în afara literei ei. Sunt convins că era nevoie de revizuire. Trebuia să alegem între posibilitatea să facem altă Constituție și atunci Parlamentul trebuia să se transforme în Adunare Constituantă și posibilitatea să revizuim doar unde este nevoie – rolul instituțiilor statului, drepturi și libetrăți câștigate și respectate sau raporturi între instituții. Unde nu era nevoie de modificare nu am modificat. A apărut un proces clar de reașezare a stucturilor administrativ-teritoriale. Nu puteam înființa o regiune fără să o treci ca parte integrantă a teritoriului, ca principiu, după care va urma legea. Principalul scop urmărit este întărirea sistemului democrat. Am constatat că, pe anumite aspecte, unele instituții ale statului au uitat că există Constituție și au abuzat de funcțiile și obligațiile lor. Mă refer la secretul corespondeței, convorbirilor, unde drepturile nu au mai fost respectate. Am venit cu prevederi care au întărit drepturile cetățenilor. Am clarificat raporturile dintre puterile statului, am definit clar ce înseamnă putere executivă, legislativă și judecătorească. Dintre propunerile care sunt cuprinse în proiect – circa 122 – jumătate din ele au venit de la Forumul constituțional. Au fost sute de întâlniri cu societatea civilă, iar textele primite din partea Forumului s-au dovedit a fi necesare și judicioase, iar noi le-am mai formulat doar din punct de vedere juridic. Constituția făcută de o comisie care este chintesența societății românești este făcută cu bună credință.

• Ce se întmplă pe mai departe cu acest proiect?

Orice literă din această Constituție are consecință în legislația ulterioară. Am refăcut texte pentru că am constatat că au alte înțelesuri, unele le-am rescris de zece ori. S-a mai ridicat tonul, au fost argumente pro și contra și sunt convins că se mai pot face modificări. Aceasta este prima formă propusă. Se poate shimba la Consiliul Legislativ, unde pleacă în această săptămână, și care va analiza formularea. Cu observațiile lor, facem corecturile, apoi o trimitem la Curtea Constituțională, care, în 10 zile, se va pronunța limitat. Adică, în raport cu actualul articol 152, care nu permite revizuirea pe stat unitar, forma de guvernământ, libertăți cetățenești. CCR poate spune dacă am respectat prevederile articolului respectiv. Apoi, va ajunge la Comisia de la Veneția – instituție a UE, care va analiza dacă prevederile încalcă sistemul democratic. Noi sperăm ca în jur de 10 iulie să plece de la CCR către Comisia de la Veneția. Toată vara, proiectul va fi în dezbatere pentru toți cei interesați. În toamnă, cu toate observațiile primite, vom sesiza Senatul, unde este nevoie de un vot cu două treimi, după care se trece la Camera Deputaților. Dacă textele de la cele două camere sunt identice, mergem mai departe. Dacă nu, facem o comisie de mediere, unde intră textele pe care nu s-au înțeles Camerele. În comisie, unde sunt 23 de membri, votul se ia cu trei pătrimi. Textul merge apoi iar la CCR, pentru corectarea finală. După asta, luăm textul la comisie, îl mai verificăm, iar abia apoi discutăm de un proiect depus pentru vot prin referendum.

• Date fiind orgoliile politice și interesele, ne încadrăm până la finele acestui an?

Când începe procedura pe Constituție, se opresc discuțiile pe alte legi. Depinde. Dar, nu poți să nu-i lași pe parlamentari, să nu lași opoziția să facă amendamente. De fapt, unele amendamente ale Opoziției se regăsesc în amendamentele comisiei. Facem eforturi de comunicare, pentru că toți avem interesul ca propiectul să fie cunoscut înainte de referendum.

• Cum vedeți acest referendum, va veni lumea, va fi nevoie de 30% sau 50% prezentă la urne?

La ultimul referendum pe această temă, am fost nevoiți să ținem urnele deschise două zile, lumea nefiind interesată. Pragul de 30% este în funcție de ce va decide CCR, dacă va spune nu – mergem pe pragul vechi, de 50%. Am constatat că societate românească este divizată. Sunt cei pătimași, care spune că nu e bună, că prevederile încalcă drepturile, că nu respectă tradițiile și mai sunt cei care nici nu știu care este sau ce este procesul de revizuire. Dificultatea majoră pentru cei care dorim o Constituție modernă este să reușim să intrăm în casele tururor cu această Constituție, nu numai să o vadă, ci să afle despre chestiunile fundamentale propuse, cum e războiul dintre puteri ce poate lua sfârșit.

• Credeți că această Constituție va fi imbatabilă?

Nu va fi, nu e o lege perfectă. Nici cele zece porunci, pe care uneori, nu le respectăm în totalitate. Legile sunt perfectibile, de-asta se modifică. Societatea evoluează și legea reglementează raporturile sociale dintre oameni. Nu poți ține ritmul cu dinamica descoperirilor. Noi, juriștii, oricum ne plângem că sunt prea multe legi. Și apropo de acest lucru, am introdus în Constituție posibilitatea accesului gratuit, pe Internet, la Monitorul Oficial.

• Care sunt cele mai importante amendamente aduse Constituției?

Nu pot face o ierarhie a lor, toate au importanța lor. De exemplu, am interzis suspendarea și închiderea oricărui organ de presă.

1. Pentru că o problemă ridicată a fost justiția și exista plângerera generală că funcția apărării nu este egală cu a acuzării, acum în cadrul judecății apărarea dispune inclusiv de timpul pentru a se pregăti.
2. O acțiune revoluționară pentru oamenii de afaceri este că am pus egalitatea între creanțele împotriva statului și creanțele fiscale. Există temere de fisc, dar statul nu știe de frică. Creanțele sunt la fel acum, dar există un pericol, de aceea am trecut în Constituție „în condițiile legii”. Sunt multe obligații ale statului și nu există sume prevăzute, așa că trebuie să fim atenți.
3. Am stabilit mult discutatul articol 64 – posibilitatea ca o comisie a Parlamentului să poată chema la discuții o instituție a statului, o persoană fizică sau juridică. Reacția a fost uriașă, de teamă că am putea chema procurori sau judecători care se ocupă de anchetarea unui caz. La americani, în fața comisiei se poate chema ministrul justiției sau șeful CIA. Nu s-a pus problema să chemăm judecători, dar am propus două amendamente – cu respectarea separației puterilor în stat. Nu era suficient, am reluat și am pus punct și am spus faptul că respectiva comisie nu se poate substitui organelor judiciare. Am suflat și în iaurt.
4. Mult discutat problemă a parlamentului – unicameral sau bicameral. Opinia mea este că, după 20 de ani de democrație, după ce am avut un președinte cu caracter autrarhic, unde litera Constituției s-a interpretat după voie, avem nevoie de Parlament bicameral. Am stabilit reducerea numărului de parlamentari. Sunt prea mulți. Nu spun asta din rațiuni economice, spun că sunt prea mulți care nu-și găsesc locul și rostul. Calitatea umană, profesională și pregătirea se regăsește la prea puțini. Vom avea maxim 300 de parlamentari și se lucrează acum și la un nou cod electoral.
5. O altă problemă este traiseismul politic. Avem și am trecut printr-o situație specială – guvernele au avut majoritate împotriva voinței popoprului, prin constituire de grupuri parlamentare. Am introdus faptul că un grup parlamentar nu se poate constitui de un partid care a participat la alegeri. Am fost cinci partide intrate în parlament, suntem cinci grupuri, nu șapte. În plus, calitatea de parlamentar se pierde dacă parlamentarul pleacă din partidul pe care l-a reprezentat la alegeri. Aici intervine problema mandatului reprezentativ, doarece parlamentarul reprezintă tot electoratul, iar CCR se poate opune. Am propus să își piardă mandatul după un referendum local. Sunt state cu acest sistem. O altă propunere venită de la Forum spune că interzice parlamentarului care a părăsit formațiunea să mai candideze la următoarele alegeri. Este un subiect pe care vrem să-l rezolvăm, pentru că dorim să oprim această transhumanță.
6. Am clarificat rolul președintelui, el nu face parte din puterea executivă, ci doar Guvernul și instituțiile centrale. Președintele poate avea atribuții de executiv. Am introdus noțiunea de șef al statului, care are atribuțiuni pe plan extern, securitate. Am redus mandatul președintelui la patru ani, ca în aproape toate țările. Cred că am clarificat atribuțiile și raporturile cu Guvernul și Parlamentul.
7. Am stabilit ca desemnarea primului ministru să se facă de forța politică care are cel mai mare număr de mandate. Nu există refuz din partea președintelui. Premierul construiește Guvernul, iar dacă nu obține votul Parlamentului, se vine cu a doua propunere de la Partidul cu al doilea număr de mandate. Dacă nici acesta nu obține validarea, se face construcție nouă între forțele politice parlamentare – se pot uni și pot propune. Dacă nici așa, președintele poate dizolva Parlamentul, pentru a nu se bloca activitatea. Am mai stabilit să nu mai existe posibilitatea ca țara să nu fie guvernată. Mandatul primului ministru nu încetează la alegeri, ci încetează la validarea noului Guvern.
8. Am introdus moțiunea constructivă. Sunt două posibilități de control asupra Guvernului. Moțiunea simplă se referă la un ministru, la judecata Parlamentului asupra lui sau a unui domeniu. Am avut situații în care nu au fost consecințe, ministrul nu era schimbat. Acum, la propunerea primului ministru, ministrul criticat, cu moțiune simplă adoptată, este schimbat. Moțiunea constructivă se referă la faptul că dacă împotriva Guvernului se promovează o moțiune de cenzură, se propune deja un nou prim ministru, iar dacă se adoptă, cel propus își construiește guvernul.

 

Concluziile acestei propuneri de modificare a Constituției.

 

Am încercat și cred că până în noiembrie această Constituție se va schimba în folosul oamenilor, cu garanția că viața privată este mai sigură, că viața publică este mai corectă, că instituțiile statului îi vor proteja întâi pe cetățeni și apoi pe sine, că puterile statului vor înțelege să nu se certe, ci să se controleze reciproc.

 

Regionalizarea

În Constituție am introdus noțiunea, pentru că aveam doar comună, oraș și județ. La structurile noi, am adăugat Consiliul Regional, președintele lui și apare reprezentantul Guvernului în teritoriu – prefect și subprefect. Vom vedea prin lege dacă la județ va rămâne un subprefect sau tot un prefect și subprefect. Regionalizarea se va face, dar nu vrem să facem pe genunchi. Dacă reducem regionalizarea la baroni, atunci nu ne deosebim cu nimic de PDL. Regionalizarea trebuie făcută prin eficientizarea actului administrativ local. Am discutat ore în șir cu Liviu Dragnea și ne-a cerut să introducem în mod expres că orice deconcentrare pe instituții pleacă cu tot cu bani: „Descentralizarea serviciilor publice se realizează cu respectarea principiilor subsidiarității prin asigurarea integrală a resurselor financiare necesare pentru exercitarea în bune condiții a competențelor transferate”. Nu vor fi sute de oameni în plus, vor fi 30-40, dar, să nu uităm, că se renunță la aparatul central de la București, la care se merge cu sacoșile. Aducem instituții la nivel de comună. Decât să mă duc la București, unde acum vine toată țara, mai bine mă duc la Iași. Eu sper ca Romanul să găzduiască instituții de importanță regională.