Poza zilei

Beciuri, oale și oseminte găsite sub Biblioteca Municipală Roman

Centrul Romanului este cladit pe o retea subterana de beciuri si galerii, iar marturie la aceasta legenda stau ultimele descoperiri facute odata cu primele sapaturi pentru consolidarea caldirii care adaposteste Biblioteca „George Radu Melidon”. 

Beciul de sub Bibliotecă 

Sapaturile au mai scos la iveala si existenta unor galerii. Acestea stau la baza legendei conform careia, inca de pe vremea lui Stefan cel Mare, galeriile erau refugii pentru a scapa din calea otomanilor. Mai tirziu, negustorii armeni, greci si evrei au construit deasupra lor beciuri in care au adapostit butoaiele cu vinuri, vasele cu ulei si alte alimente. „Se bănuiește că beciul respectiv găsit este legat de cele de pe fosta stradă Mare, care era înțesită de asemenea construcții„, a precizat edilul. Lucrarile pentru realizarea studiilor de reabilitare a acestei cladiri au scos la iveala, sub depozitul de carte al clădirii, fragmente ceramice datand din epoca medievala. „Odată cu verificarea fundației la corpul de clădire care adăpostește depozitul de carte au fost găsite mai multe fragmente ceramice datând din perioada medievală, vestigii transmise către Muzeul de Istorie sper expertizare”, a declarat primarul Laurențiu Leoreanu.

Fragmente datând din secolele XVI-XVII 

La doar 30 de centimetri de stratul vegetal, s-au gasit noi fragmente din obiecte ce, la prima aparitie, par a data din secolele XVI-XVII. „Printre fragmentele găsite se numără câteva buze de vase borcan, burți și funduri de oale și un capac. De asemenea, s-au găsit și fragmente de oase animaliere, precum și un cui de fier. Cioburile găsite par să provină dintr-un strat medieval din secolele XVI-XVII. Sub stratul medieval pare să fie și arcada din cărămidă a unui beci care stă la baza fundației Bibliotecii”, a mai precizat primarul Laurențiu Leoreanu.

Obiectele de ceramica gasite sub cladirea Bibliotecii au fost predate muzeografilor romascani, spre studiu. Aceasta nu este prima descoperire de acest fel din municipiu. In 2002, sub santierul initiat pentru constructia blocului de vizavi de casa afacerilor s-a gasit o adevarata comoara arheologica. In acea zona s-au gasit mai multe obiecte de ceramica a caror valoare dovedeste existenta unei asezari urbane si a unui cimitir datind din secolul al XV-lea. 

Legenda tunelului de sub Siret 

Cea mai vehiculata legenda, cunoscuta pina si de copii, se refera la faptul ca beciurile si galeriile subterane ale Romanului asigurau legatura directa intre Episcopie si Cetatea Noua a Romanului. Cercetarile arheologice intreprinse au lamurit definitiv problema: nu exista acel tunel, deoarece asemenea legaturi, la o distanta de 6-8 kilometri, erau greu de realizat si, mai ales, greu de intretinut. Problemele tehnice pe care le-ar fi pus construirea lui, dar, indeosebi, ineficienta in cazul unui atac, nu au blocat raspindirea legendelor. ” Era imposibil sa se construiasca un tunel atit de lung care sa treaca si pe sub Siret. Acest tunel nu permitea existenta unei aerisiri. In cazul unui atac al turcilor, acestia puteau sa dea foc la un capat al tunelului, omorindu-i pe toti romanii. La cetate, nu s-au descoperit guri de beciuri care sa ateste legenda”, declara, în 2002, romașcanul Vasile Ursachi, doctor in istorie.

Cetatea Noua a Romanului are si ea o legenda. Se spune ca, pe dealul din fata Cetatii – unde acum se observa doua luminisuri – se gaseau portile cetatii. Cine indraznea sa le deschida, murea pe loc. Conform legendei, acesta este si motivul pentru care nimeni nu a reusit sa cucereasca aceasta cetate

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

News-Roman © 2010-2016 - De 6 ani împreună !
Facebook
error: CONŢINUT PROTEJAT! @ News-Roman.ro . Dacă doriţi un anumit subiect sau poză vă rugăm să luaţi contact cu administratorul site-ului la adresa de email: claudia_matei@yahoo.com . Mulţumim !