Cum nu se face campanie, fix așa se face

Chiar mă întrebam când va veni momentul când primarul Laurențiu Leoreanu va sări gardul. Aș fi zis că mai pe vineri, mai spre ultima săptămână de campanie, când oboseala se acumulează, stresul crește, când concentrarea își mai pierde din tărie, când și ceilalți contracandidați o să o facă (și mai) lată. Dar nu, azi a fost prima ieșire din pepeni a edilului, din punctul meu total nejustificată, dar – mai grav – una care nu-i face cinste niciunui romașcan din marea familie despre care tot se laudă că o conduce ca un părinte protectiv.

La pupitrul din Primăria Roman, din sala de unde se iau cele mai importante decizii pentru acest oraș și la care a repetat că de acolo se face administrație, primarul a făcut politică cât pentru opt ani de mandat și mai deloc administrație. Le-a răspuns tuturor postacilor de pe facebook, bârfelor de la  colț de stradă, personajelor din visuri/coșmaruri, chiar și lu’ țața Leana din Gâdinți care, evident, nu votează la Roman. Dar nu asta era important, ci era important să transmită un mesaj: că s-a odihnit până acum, iar de acum încolo o să le arate lor – tuturor, nici țața Leana nu va scăpa. A tunat și a răbufnit la adresa contracandidaților și simpatizanților lor pe care, mai subtil sau mai puțin subtil, i-a făcut inclusiv proști – Deșteptul se recunoaște și prostul se divulgă, le-a transmis. A făcut-o și în alte rânduri, dar cu voioșie, în glumă, fără patimă. Mai apoi, i-a amenințat pe cei care acum se iau de el că, după campanie, nu va mai fi prieten cu aceștia, ci se vor respecta de la distanță, chiar dacă înțelege că așa se practică în lumea politică. Ba a zis că, după campanie, va scrie și o carte. Dacă o contracandidată a scris Tu, poate edilul va scrie cartea Eu, pentru că azi numai despre „eu” a fost vorba.

Ba chiar s-a și lăudat că cei care spun că nu avea habar administrație când a ajuns primar, ca mulți dintre contracandidații săi, nu au dreptate – că știa, că fusese director de liceu și nu mai știu ce funcții de inspector și patru ani consilier local. Ba să avem pardon, la învestirea în funcție, eram de față când a cerut presei răgaz de câteva luni, măcar șase, ca să prindă cum merge treaba. Aș mai spune și cine i-a explicat cum stă treaba, dar eu înțeleg că nu e vorba despre mine aici, e despre cum îți tragi singurul covorul de sub fund, te pleznești cu el peste față și apoi o cerți pe țața Leana că de ce are pensia așa mică.

Cam așa a fost azi, ca să nu mai spun că a vorbi despre un contracandidat, fără să-i dai numele, dar să lași de înțeles că știe și el doar ce e un bon de marcat…este mizerabil.

Când spui că tu faci campanie curată și împroști peste tot, miroase în toată familia. Aia mare.

De ce nu e bine așa?

Da, am înțeles, mesajele erau pentru contracandidați care trebuiau să se sperie și să o ia la goană în sens invers. Oamenii de acasă, dacă s-au uitat la singura televiziune care a difuzat conferința, nici nu au priceput, nici nu i-a interesat. Poate i-a interesat că au văzut un primar speriat, panicat, bulversat, amenințător și chiar atunci s-ar putea să-și pună întrebări lumea.

Da, știu, romașcanii sunt perverși, chiar dacă toți văd ce s-a făcut. Da, acum te pupă, acum te aruncă de nu te vezi. Așa e în tenis. Ca să fii mare, și în tenis, nu trebuie să te crezi deasupra tuturor.

Alegerile se termină și răul cu răul nu se anulează, ci se multiplică. E politic demonstrat.

Părerea mea. Măcar a mea este elegantă și curată.