În 2015 – taxarea marilor averi și vot pentru tinerii de peste 16 ani

Anul 2014 a fost un an plin pentru clasa politică. Au fost alegeri europarlamentare, au venit și cele prezidențiale, iar România are acum un președinte despre care, în urmă cu un an, nici nu se vorbea la acest nivel. Imediat după alegerile prezidențiale, UNPR, partid aflat la Guvernare alături de PSD, vine cu două propuneri legislative cel puțin “ușor mai controversate” decât cu ce ne-au obișnuit aleșii noștri. Este vorba de inițiativa de a se impune o taxă de 1% asupra celor care au averi ce depășesc 450.000 de euro și oferirea dreptului de vot tinerilor cu vârsta de peste 16 ani. Romașcanul Claudiu Candrea, consilier pe problemele tinerilor în cadrul UNPR Roman, apreciază ca fiind pozitive cele două propuneri. Într-un interviu acordat în exclusivitate News-Roman, tânărul UNPR-ist explică de ce acum și de ce așa.

News-Roman – Cât de vizibil este UNPR în Roman și Neamț?

Claudiu Candrea – Noi am încercat să-l facem cât mai vizibil și cred că am reușit. Am participat în campania de strângere de semnături pentru Victor Ponta la prezidențiale și am încercat și prin alte acțiuni să creștem încrederea în UNPR la nivel local.

NR: Victor Ponta a pierdut alegerile, nu înseamnă că ați greșit undeva?

CC: Nu, l-am sprijinit cu toate forțele, ne-am implicat total și îl vom sprijini în continuare. UNPR a demonstrat, de-a lungul timpului, că nu a răsturnat niciun Guvern și am mers alături de partenerii noștri din alianță.

NR: UNPR este format din foarte mulți membri PSD, e tot un fel de PSD. E corect sau nu?

CC: Într-adevăr, inițial, UNPR a fost format dintr-o fracțiune a PSD-ului, dar, în ultimul timp, s-au înscris foarte mulți oameni și, chiar spre surprinderea noastră, oameni care nu au mai făcut politică. Au venit spre noi nu doar membri din PSD, ci și din alte formațiuni politice.

NR: Gabriel Oprea, președintele UNPR, a venit, imediat după alegeri, cu două propuneri legislative – cea legată de impozitarea marilor averi și cea legată de scăderea vârstei de vot la 16 ani. De ce aceste propunei au venit după alegerile prezidențiale?

CC: Așa am considerat noi că acum este momentul potrivit să venim cu cele două propuneri.

NR: V-a fost teamă că o lege privind impozitarea averilor i-ar speria pe cei cu bani sau că interesul alianței UNPR-PSD-PC era să scoată la vot electoratul mai în vârstă?

CC: Nu e adevărat. Nu am vrut să speriem pe nimeni. Încercăm să reparăm o problemă morală. Aduceți-vă aminte că, în urmă cu doi ani, cei care au susținut economia au fost salariații și pensionarii. Acum, cred că ar trebui să reparăm acel lucru, iar oamenii de afaceri care au averi mai mari de 450.000 de euro ar trebui să înțeleagă că, dacă vor să fie consum mai mult, ar trebui să investească și ei la rândul lor. Să investească, adică să acorde acel unu la sută spre buget. În acest fel s-ar putea acorda salarii mai mari, iar banii s-ar întoarce la ei prin serviciile pe care le oferă și produsele pe care le au pe piață.

NR: Cum vedeți aplicarea acestei legi?

CC: Prin ANAF. Colectarea taxei speciale în baza unei declarații la final de an.

NR: Ați făcut un calcul despre ce plus ar aduce?

CC: Deocamdată nu.

NR: Banii pentru ce să fie folosiți, aveți o listă de priorități, să fie întocmit un fond special din care să meargă banii către infrastructură, educație, sănătate?

CC: Orice taxă colectată se va duce în bugetul comun, iar de acolo se repartizează banii. Dar, încercăm ca o parte din aceste sume să meargă în investiții care să creeze, la rândul lor, profit. Și locuri de muncă. Să crească economia.

NR: Întorcându-mă la alegeri, ați venit și cu propunerea ca votul să înceapă de la 16 ani. Nu este o propunere „periculoasă”, mai ales de când tinerii sunt numiți “generația Facebook”, care se traudce prin faptul c[nu pot avea o opinie și sunt ușor manipulați?

CC? Tinerii sunt mult mai informați, au acces la informație mult mai ușor și au demonstrat la ultimele alegeri că sunt interesați de cine îi conduce și le pasă. Faptul că sunt oameni care îi numesc “generația Facebook” sau spun că era mai bine să stea acasă și să nu meargă la vot – este un lucru eronat. Tinerii au demonstrat că într-adevăr știu să se implice și le pasă, altfel stăteau acasă.

NR: Se spune că ei l-au votat pe Klaus Iohannis și din cauza tinerilor Ponta a pierdut alegerile. E corect?

CC: Așa este în democrație. Este normal să respectăm dreptul la vot. Dacă am pierdut, am pierdut pentru că nu am avut o politică îndreptată spre acei oameni. Nu am pierdut din cauză că tinerii au ieșit la vot. Am pierdut pentru că nu am știut să ne adaptăm.

NR: Cum ați făcut o lege ce permite votul de la 16 ani, poate se va da o lege care să interzică votul celor de peste 70 de ani, electoratul care merge la vot, indiferent de vreme sau de candidați..

CC: Niciodată nu ne gândim să promovăm o astfel de lege, deoarece ar îngrădi dreptul câștigat cu sânge de români, dreptul la vot. Așa ceva este exclus.

NR: Pentru cele două propuneri, v-ați gândit la o dezbatere la nivel local, de județ?

CC: Va fi o astfel de etapă înainte de introducerea propunerilor în Parlament. Avem acum un sondaj în care peste 80% dintre cei care au răspuns spun că sunt de acord cu cele două propuneri.

NR: Aveți vreun prieten om de afaceri și i-ați cerut punctul de vedere asupra acestor propuneri? Care a fost reacția?

CC: Reacția inițială a fost reticentă. Să știți că oamenii de afaceri susțin această măsură. Oamenii de afaceri români și nu vreau să fac discriminare sunt conștienți că dacă investesc în România își pot crește și ei afacerea.

NR: Nu vă este teamă că o astfel de lege ar încuraja evaziunea fiscală sau că unii și-ar muta afacerile?

CC: Nu i-ar avantaja. În  multe țări se practică impozitul progresiv și dacă ar pleca în ală parte, în loc de 16% va plăti 40% sau mai mult.

NR: Pe proiectul legat de vârsta de vot, ați încercat să vedeți ce spun tinerii de 16 -17 ani și dacă vor să meargă la vot?

CC: În școli am ajuns. Tinerii sunt foarte implicați, nu neapărat în politică, ci în societate, prin diferite proiecte, și ne-au demonstrat că știu despre ce este vorba. Prin această propunere îi ajutăm și pe ei, le ascultăm și lor opiniile, le acordăm un drept în plus pe care ei au dovedit că-l merită.

NR: Pe voturile căror partide vă bazați pentru a trece cele două propuneri?

CC: În primul rând, pe cei din alianță, pe PSD și PC. Suntem dispuși să vorbim și cu celelalte grupuri parlamentare, pentru că sunt două propuneri legislative care privesc viitorul României și ar trebui ca întreaga clasă politică să aibă un cuvânt de spus.

NR: Când sperați ca cele două proiecte să devină literă de lege?

CC: Sperăm ca ambele propuneri să fie dezbătute în 2015, iar cel mai târziu de la 1 ianuarie 2016 să fie puse și în aplicare, mai ales că anul 2016 este an electoral.

NR: În 2016, UNPR va merge pe liste proprii?

CC: E greu de spus la momentul actual. Dacă vreți o părere personală, cred că în 2016 ar trebui ca UNPR să meargă separat la alegeri. Noi am demonstrat multe în acești ani și ar trebui să mergem pe cont propriu în alegeri, dar fără a ieși de la Guvernare. Repet, UNPR nu a răsturnat nicodată Guvernul, ci am fost un partener loial, care și-a respectat întodeauna cuvântul