Romașcanii din Verona, punte cu țara mamă
Doi romașcani, tineri, au reușit să-și facă un viitor, din păcate, în Italia și nu în România. 99% dintre romașcani au măcar o rudă sau un cunoscut plecat la muncă, în străinătate. Ovidiu și Diana au plecat în urmă cu aproape patru ani și s-au stabilit în Verona. Au avut ajutor de la părinți, dar au și muncit, pentru a fi pe propriile picioare. Din cauza dorului de casă, dar și pentru a-și face prieteni au făcut un gest minim pentru a fi uniți: au creat o pagină pe Facebook dedicată românilor și, chiar dacă toți au problemele lor, încearcă să-i țină aproape, să se ajute unul pe altul. Mulți s-ar întoarce acasă, pentru că e greu să suporte umilința unui popor, care ne privește cu ochi mici, dar, uneori, preferă această umilință în locul unei vieți pline de incertitudine, așa cum oferă România acum.
“Mă aflu la Verona de aproape patru ani. Am plecat din Roman din dorința de a-mi crea un viitor în altă țară și s-a întâmplat ca țara să fie Italia, deoarece am ales să îmi urmez logodnica. Ea avea deja familia stabilită aici și, când a decis să plece, am plecat și eu cu ea.Viața de «acasă» era bună, ca a oricărui român cu o condiție materială normală și modestă. Nu pot spune că mi-a lipsit vreodată ceva, însă eu mă gândesc la viitor. Timp de șapte ani, am practicat handbalul la Liceul cu Program Sportiv Roman, iar mai apoi la Piatra Neamț. Însă, o accidentare la genunchi m-a făcut să renunț la sportul pe care îl iubesc. Astfel, am decis să las Liceul Sportiv și să merg la Colegiul Național Roman Vodă, pentru a mă axa pe un alt domeniu decât sportul”, povestește Ovidiu.
Steward pentru Facultatea de Drept din Verona
A urmat specializarea Științe Sociale de la CNRV și, mai apoi, nu a dorit să meargă la o facultate în România. Nu pentru că profesorii nu erau buni, ci pentru că nimeni nu i-ar fi garantat un loc de muncă după. “Știm cu toții care sunt șansele unui proaspăt absolvent în Roman, mai ales în județul Neamț… Se găsesc în această zonă cele mai puține locuri de muncă din țară”, explică Ovidiu.
Romașcanul a ales calea Italiei. Și pentru studiu, dar și pentru a-și găsi un loc de muncă stabil, eventual bine plătit, pentru a-și întreține o familie. Când a ajuns printre italieni, primul lucru a fost să le învețe limba. „Odată ajuns în Italia, m-am apucat să învăț limba cât mai bine, să cunosc cât mai bine cultura italiană și stilul lor de viață. Acesta nu este cu mult mai divers decât al nostru, poate și de aceea mulți români se adaptează destul de bine aici”, spune Ovidiu.
De adaptat s-a adaptat, a avut-o alături și pe logodnica sa și pe părinții ei, care aveau deja o experiență pe meleagurile străine. S-a apucat de muncă, acolo unde a găsit, pentru a strânge bani pentru facultate. “Situația cu locurile de muncă nu este una roz la momentul actual și nu am reușit să am un loc de muncă stabil. Însă, lucrez ca steward la evenimentele din zonă, uneori ca barman la petreceri. Banii îi strâng pentru Facultatea de Drept, ale cărei cursuri am de gând să le urmez la Verona. În acest sens, am și sprijinul financiar al părinților. Logodnica mea, în schimb, lucrează ca traducător și interpret (engleză-franceză-italiană-spaniolă) la expozițiile internaționale din Verona, Padova, Milano și Bologna”, relatează Ovidiu.
„Fiecare, cu ce-l doare”
Diana, logodnica lui Ovidiu, a venit cu ideea de a crea o pagină dedicată românilor, care trăiesc în Verona. Pentru fiecare român plecat din țară și stabilit în Italia, legarea unor prietenii este dificilă. Și din lipsa timpului, dar și pentru că, uneori, fiecare este preocupat de ceea ce este pentru el important. „Logodnica mea a fost cea care a creat pagina Facebook a românilor din Verona, deoarece nu exista nimic pâna atunci de acest fel. Apoi, am început să ne ocupăm amandoi, deoarece prieteni aici nu aveam și, astfel, am reușit să legăm prietenii cu tinerii din zonă. Așa am observat că, în zona Veronei, sunt și foarte mulți romașcani! Spre surprinderea noastră, pagina a fost întâmpinată foarte bine, nici nu ne așteptam! Există și un grup de discuții, unde organizăm evenimente și ieșiri pentru toată lumea, un spațiu unde scrie fiecare ce vrea sau cere informații. Pagina de «Like» este cea cu fotografii, anunțuri cu locuri de muncă, publicitate, pe când în grup se discută orice, mai detaliat”, explică Ovidiu.
Pagina “Românii din Verona” numără peste 2000 de “clienți”, oameni care vor să-și împărtășească experiențele, care vor să comunice cu cei de “acasă” sau, pur și simplu, să ceară un sfat. “Oamenii cer ajutor, în primul rând, atunci când nu au de muncă. Mulți nici nu participă la discuții, dar își fac simțită prezenta prin «like»-uri sau participă la întâlnirile grupului. Alții, intră doar ca să își facă reclamă la magazinele românești sau la afacerile proprii, «fiecare cu ce-l doare» ca să ne exprimăm mai bine”, spune Ovidiu.
România în inimă, viitorul în Italia
Pe lângă pagina dedicată românilor din Italia, în special cei din Verona, Ovidiu și Diana au încercat să analizeze fiecare poveste în parte. Recunosc că mulți s-ar întoarce “acasă”, dar și că pentru ceilalți “acasă” nu mai este România. “Depinde de fiecare persoană modul în care percepe acum țara în care s-au născut. Pentru mulți, România este și va fi mereu «acasă». Alții sunt supărați pe țară, pentru că i-a făcut să plece de lângă familie și sunt supărați pe sistem. Din păcate, majoritatea alege oricum țara străină, deoarece în România nu se vede nicio schimbare. Ba, din contra, pare că merge din ce în ce mai rău, din mai multe puncte de vedere. Pe pagina de Facebook primim foarte multe mesaje de la oameni din țară, dornici să părăsească România, lucru care este trist, dacă stăm bine să analizăm situația. Aș zice că, din punct de vedere sufletesc, România este și va rămâne în inimile românilor plecați, dar situația actuala îi face să stea în continuare printre străini”, crede Ovidiu.
Dacă toți am zice ceva bun despre România…
Chiar dacă este plecat din România de ceva ani, Ovidiu rămâne un patriot. Recunoaște că avem și noi problemele noastre, dar știe că avem și oameni de valoare, muncitori, care trebuie tratați în străinătate cu respect. Crede cu tărie că de vină este și presa care ne prezintă pe noi, românii, numai cu rele. Deloc cu bunele, pe care el le-a văzut, și știe că sunt multe. “Aici, părerile despre români sunt împărțite. Așa cum fiecare pădure are uscăciunile sale, așa și Italia are oameni inculți și rasiști și oameni care – atunci când aud de români – zic că sunt cinstiți, onești și prietenoși. Depinde puțin și de românii de aici. Noi doi mereu vorbim frumos despre țara noastră tuturor străinilor. Este adevărat că unele chestii nu pot fi ascunse (situația economică, corupția, țiganii, etc.), însă, dacă toți am zice câte un lucru bun despre țara noastră, situația ar fi altfel. Trebuie ca fiecare să contribuie cu ceva, cât de puțin. Normal că și mass-media exagerează, însă ar trebui să se facă mai multe articole și despre românii de succes de aici. Mulți au firme, restaurante, afaceri diverse… Nu toți sunt sclavi sau umiliți. Personal, nu am fost niciodată discriminat aici și nici nu mi s-a vorbit urât. Logodnica mea intră în contact cu persoane din toate colțurile lumii și toți străinii care cunosc români au vorbit frumos despre noi, dar nu și despre România în sine. Vorba aceea: nu poți judeca un om după o singură faptă și nici un popor după un om”, spune Ovidiu.
Înapoi în țară pentru 400 de euro
Ovidiu și Diana au întâlnit și români fericiți. Chiar și romașcani fericiți, dar respectă dreptul fiecăruia de “a se lăuda” singur. Nu intră in intimitatea nimănui, pentru că au învățat, de la italieni sau pe propria piele, că cel mai bine este să te uiți în curtea ta. Dar știe că, în Verona, în Italia, sunt și români fericiți. Ei sunt un exemplu. “Momentan, nu am întâlnit cazuri speciale, doar romașcani stabiliți aici, care lucrează și s-au integrat foarte bine. Și-au adus și familiile… Eu mă consider fericit aici, iar logodnica mea la fel. Avem multe planuri împreună, iar, în câțiva ani, sperăm să dăm startul afacerii la care ne-am gândit de mult timp. Nu divulgăm nimic, dar sunt singur că ne va oferi satisfacție, atât din punct de vedere profesional, cât și economic”, spune Ovidiu.Cei doi romașcani spun că principalele probleme ale conaționalilor care trăiesc în Verona sunt găsirea unui loc de muncă, lipsa de comunicare și implicare între români și faptul că mulți nu își cunosc drepturile la locul de muncă: “Sunt păcăliți, prost plătiți…”. Chiar și așa, mulți romașcani preferă un trai bun, chiar și unul umilitor, decât un trai nesigur în țara natală. “Am cunoscut și romașcani în zonă. Majoritatea lucrează în restaurante sau fabrici. Doi dintre ei au un restaurant în nordul Veronei. Chiar făcusem un sondaj cândva și mulți români au răspuns că, dacă salariul ar fi de măcar 400 de euro, ar pleca și mâine. Din păcate, nu cred că este posibil într-un viitor apropiat… Ei se așteaptă ca acasă să găseasca o situație economică măcar modestă, să strângă un ban pentru un apartament, o mașina, o vacanță. Mai pe scurt, pentru lucruri normale și absolut necesare pentru o viață frumoasă și lipsită de griji. O altă «bubă» este sistemul sanitar, prost si foarte costisitor. Pe când aici, mulți își aduc și bătrânii să îi trateze. În România, trebuie să bagi bani în plic și pentru o injecție….”, spune Ovidiu.
`