Romanul, frate cu toată lumea
Romanul este un oraș foarte prietenos dacă luăm în seamă pactele de amiciție semnate de când primarul Laurențiu Leoreanu a ajuns în funcție. În ultimii cinci ani, romașcanii s-au înfrățit cu italienii, belgienii, israelienii, moldovenii, ucrainienii și armenii. De altfel, toate aceste înfrățiri sunt trecute inclusiv pe pagina Wikipedia ce găzduiește prezentarea orașului, precum și pe site-ul Primăriei Roman, cu tot cu galeriile foto. Pe lângă evenimentele oficiale de semnare a pactelor, multe schimburi, cu excepția cadourilor simbolice, și mai ales investiții nu au mai avut loc. Primarul Laurențiu Leoreanu spune că nu așa se pune problema și că, în fapt, fiecare a avut de învățat unul de la altul.
Cortona și Tielt, primii frați
Prima înfrățirea s-a făcut, în 2009, cu oraşul Cortona din Italia, moment în care o delegație de la Primăria Roman, în frunte cu primarul, a vizitat regiunea timp de câteva zile. Tot în acel an, primarul și o altă delegație din municipiu a plecat în Belgia. De data aceasta, la invitația lui Michiel Van Daele, primarul oraşului Tielt. Un an mai târziu, de Zilele Municipiului, o delegație din Belgia a vizitat Romanul, oferind „posibilitatea cunoaşterii şi aprecierii diferitelor realităţi şi tradiţii populare, iniţiind stabilirea unor raporturi reciproce şi invitând totodată comunităţile să se cunoască mai bine, să dea viaţă unor modalităţi de comunicare, de schimb şi sensibilizare”. Primarul Leoreanu spune că acestea nu sunt doar vorbe în vânt. „Aceste înfrățiri nu sunt degeaba. Nu putem gândi așa. Tinerii pot învăța din schimburile de viziuni, s-au legat prietenii între școli și posibilitatea încheierii unor parteneriate. În plus, din multele discuții avute cu delegațiile străine ne-am inspirat din dezvoltarea lor. E ca și cum ai spune că fratele tău care muncește este degeaba că nu-ți dă ție salariul. Nu putem trăi izolat, dacă vrem să evoluăm”, a declarat primarul municipiului.
Ziua Diplomației Romașcane
Tot cu Italienii s-a mai semnat în 2010 un pact de amiciție cu orașul Grugliasco „în vederea colaborării permanente pe plan social, cultural, artistic, ştiinţific şi sportiv, a identificării programelor comune de dezvoltare a turismului şi a promovării relaţiilor economice reciproc avantajoase”. În fapt, în perioada 3–6 iunie 2011, la invitaţia primarului oraşului Grugliasco, o delegaţie din Primăria Roman a fost prezentă la manifestările organizate cu ocazia zilelor oraşului Grugliasco „Pallio della Gru”. De data aceasta, elevi din mai multe școli romașcane au fost incluși într-un proiect cu finanțare europeană, iar în 2011 tinerii au putut vizita timp de nouă zile regiunea. Proiectul și-a propus și o colaborare cu şcoli profesionale cu profil mecanic, însă deocamdată lucrurile nu au evoluat.
Nici noi nu investim și nici ei La ediția a II-a a Zilelor Municipiului, primarul Leoreanu a propus o nouă tradiție – Ziua Diplomației romașcane, cu gândul ca, în fiecare an, în luna mai, orașul să primească vizita unor delegații din străinătate. În 2011 la Roman a fost astfel invitată o delegație din orașul Gedera – Israel. Pentru străini, venirea pe meleagurile romașcane, unde numărul evreilor a fost la un moment dat semnificativ și cu impact economic, a fost un punct forte, mai ales că la Roman timpul nu a distrus amintirile lăsate de strămoșii evrei și chiar mai există o Sinagogă. Un an mai tîrziu, mai mulți elevi și profesori din Gedera au ajuns din nou la Roman, iar elevii au depus flori la monumentul Vioricăi Agarici, eroul care a salvat viețile mai multor elevi deportați.
Tot în 2011, Romanul s-a înfrățit și cu oraşul Edineţ – Republica Moldova, pentru ca, anul acesta, să semneze pactul de amiciție cu orașul Petru Vodă, tot de peste Prut. De fiecare dată, cele două delegații s-au plâns de lipsa de „amabilitate” a vameșilor la intrarea în țară, pentru a putea ajunge la Roman fiind nevoie de fiecare dată de intervenții la nivel înalt. În scurt timp, între Colegiul Național Roman Vodă și Școala Mihai Eminescu din Edineț s-a semnat un proiect comun, iar anul acesta au participat împreună la o tabără.
La finele lui 2011, Romanul a devenit frate cu oraşul Kameneţ-Podilskiy – Ucraina. De data aceasta, autoritățile au așezat la aceeași masă și mediul economic. Primarul Leoreanu spune că deși nu s-a concretizat ceva clar în partea investițională, a avut ce învăța de la străini. „Am încercat tot timpul să aflăm în ce domenii trebuie să investim, ce firme ar putea veni la Roman, cum au făcut alții să aducă investiții. Prin aceste dialoguri să știți că am aflat de multe societăți și am putut discuta la un alt nivel când a venit vorba de o negociere clară. Există, prin aceste parteneriate, investitori veniți în Roman din Italia. Este, totuși, și o perioadă de criză. În plus, nici nu-i poți cere unui partener să investească la noi, pentru că nici noi nu a făcut acest pas către ei. Ideea bună este că prin aceste vizite se crează și o competiție între orașe, pentru că fiecare își dorește să arate și să ofere mai mult”, a declarat primarul Laurențiu Leoreanu.
Prietenie, dar pe bani
În 2012, Romanul a intrat în istorie, prin semnarea primului act oficial între români și armeni. Ne-am înfrățit cu oraşul Dilijan – Armenia, după ce, în 2011, primarul Leoreanu a efectuat o vizită în Armenia, ca urmare a unei invitaţii adresate de ambasadorul Armeniei în România, Hamlet Gasparyan. Primarul orașului Dilijan a anunțat atunci că în 2014, cu sprijinul financiar al Băncii Centrale din Armenia, la Dilijan să fie deschisă o școală internațională, unde să învețe și elevii din Roman. Primarul Laurențiu Leoreanu spunea că, în schimb, și-ar dori să-i poată convinge pe armeni să renunțe la fostul Club al Copiilor, situat pe Cuza Vodă, și care de trei ani este casă pentru vagabonzii orașului. În ciuda prietenii și pe motive financiare, Biserica Armenească nu vrea să cedeze clădirea, încercându-se acum o negociere pentru o chirie de bun simț, pentru ca imobilul să nu se deterioreze și mai tare, iar tinerii din municipiu să se poată bucura de un spațiu adecvat pentru educație. Un punct forte este că, în cadrul vizitei făcute de primar în Armenia, ultimul segment din Pietonalul Ștefan cel Mare va avea ceva „împrumutat” de la frații noștri, adică un amfiteatru și o fântănă cu ecran de proiecție pe perdea de apă.